Manastirea Zamca

Mănăstirea Zamca este cel mai important edificiu religios construit de colonia armeană din oraşul Suceava. Complexul medieval Zamca, a fost ridicat în anul 1606 de armenii refugiaţi în Moldova încă din secolul al XVI-lea. Fiind considerat în prezent cel mai important edificiu religios construit de colonia armeană din orașul Suceava.
Ridicată pe un platou din partea de vest a oraşului, construcţia ocupă o bună poziţie strategică. Ansamblul arhitectural este format din trei clădiri (biserica principală "Sfântul Auxentie", turnul - clopotniţă de pe latura de est cu o înălţime de 26 metri şi o clădire cu paraclis la etaj pe latura de vest, unde se află intrarea în incinta mănăstirii).

O versiune armenească despre legenda construirii mănăstirii spune ca numele inițial al mănăstirii a fost Sfântul Oxent (Auxentie), ctitorii acesteia fiind trei frați, Auxent, Iacob și Grigore, care au cumpărat locul. Primul dintre ei a înălțat biserica, care a primit hramul Sfântului Auxentie, al doilea, capela de la apus, iar ultimul a realizat turnul cu clopotniță, care are hramul Sfântul Grigorie Luminătorul .

O altă versiune e cea oferită de singurul preot armean din zona Moldovei, Torkom Mandalian, care spune că, din 1401, aici a fost prima episcopie armeană, după cum reiese dintr-un hrisov domnesc al lui Alexandru cel Bun, în care se certifica că i se acorda episcopului Hovhannes dreptul de a păstori peste întreaga comunitate armeană din Moldova. Sediul Episcopiei a fost chiar prima clădire, cea prin care se intră azi în incinta mănăstirii.

Armenii au fost bine primiți de domnitorii români din acea vreme, adică urmașii lui Alexandru cel Bun și ai lui Ștefan cel Mare, în schimb, pe timpul lui Petru Rareș a fost o perioadă de reprimare a lor, pentru că erau considerați neortodocși și se dorea trecerea lor la ortodoxismul românesc. În acele vremuri tulburi, o parte din ei au fost uciși, alții au fugit în Transilvania, îndrumați de episcopul Minas Zilichtar-Oglu, iar Mănăstirea Zamca a fost arsă. Biserica a fost din nou ridicată pe timpul lui Ioan Vodă cel Cumplit, care era armean după mamă, de i se și spunea "Armeanul".

După anul 1672, ca urmare a persecuțiilor, mulți armeni din orașul Suceava au părăsit Țara Moldovei și s-au stabilit în Transilvania, unde unii dintre ei au trecut la catolicism. Astfel, mănăstirea și-a pierdut din strălucirea de odinioară.

La sfârșitul secolului al XVII-lea, trupele polone de sub comanda regelui Ioan III Sobieski (1674-1696) au ocupat Suceava, stabilindu-și cartierul general la Zamca în timpul campaniei antiturcești din anii 1690-1691. Acest fapt este de altfel atestat și de unele grafite cu această dată de pe pereții paraclisului din clădirea vestică. Cu acest prilej, a fost ridicat valul de pământ ce înconjoară mănăstirea pe laturile de nord, est și sud, fiind însoțit de un șant în față și de bastioane la colțuri. (Foto1).
Tot de atunci, probabil, mănăstirea a fost denumită de către localnici prin termenul polon corespunzator "cetățuiei", adică zamek, pl. zamki (“fortificație”, “loc întărit”) . Cu acest prilej, monumentul, desigur, a avut de suferit, deteriorarea lui accentuându-se în anii următori, astfel încât la începutul secolului al XVIII-lea toate clădirile mănăstirii au fost parțial refăcute.
Foto 1

Arhitectura complexului

Arhitectura exterioară, de mare simplitate, este specifică perioadei de trecere de la edificiile pictate integral, spre o nouă formă neînchegată încă. Zidul de incintă formează un trapez alungit, cu laturi sprijinite din loc în loc de contraforturi. Laturile paralele ating lungimea de 59 metri și respectiv 66 metri, iar celelalte două de 70 metri și 74 metri. Grosimea zidului este de un metru și înălțimea atinge în unele locuri 4 metri.

Turnul clopotniţă al Mănăstirii Zamca

Turnul-clopotniță,(foto 2,3) o clădire cu latura de bază pătrată situată în partea estică a zidului de incintă, reprezintă un complex. Pe cheia de boltă a arcadei estice de la intrarea turnului clopotniță este menționată data construcției: 1606. Turnul are o înălțime de 26 de metri și avea inițial o intrare boltită care, ulterior, a fost închisă.

Foto 2

Foto 3

Clădirea aflată pe latura de vest a Mănăstirii Zamca

Clădirea aflată pe latura de vest(foto 4) a zidului de incintă pare a fi fost folosită ca sediu al Episcopiei armene de Suceava. Edificiul, de formă dreptunghiulară, se compune dintr-un parter cu două încăperi (de o parte și de alta a intrării), pe unde se face și intrarea în mănăstire și dintr-un etaj, având pe latura nordică Paraclisul Sfintei Maria. Etajul al doilea din aripa sudică a fost adăugat mai târziu, acest lucru fiind dovedit de decorația exterioară și îndeosebi de brâul contorsionat de pe corpul paraclisului, care se continuă pe clădirea mai recentă printr-un alt fel de decor(foto5, foto6)
Foto 4

Foto5

Foto 6


Biserica Mănăstirii Zamca

Biserica Sf. Auxentie (foto 7)a fost construită din piatră după un plan dreptunghiular, compunându-se din pronaos, naos și altar. Biserica nu are abside laterale, în locul acestora găsindu-se două contraforturi, de o parte și de alta. Intrările au fost practicate, una în peretele vestic al pronaosului (cum există și la bisericile ortodoxe), iar cea de-a doua în peretele nordic al naosului.

Pronaosul pătrat este boltit cu o calotă sferică sprijinită pe patru arcuri. În pronaos, zidul despărțitor are două ferestre, de o parte și de alta a ușii. Boltirea naosului este specific moldovenească. Văruită recent, au mai rămas niște urme din pictura originală a bisericii pe peretele drept al naosului.

Foto 7

În perioada 1957-1965 o parte a ansamblului arhitectural al Mănăstirii Zamca a fost restaurat fiind reconstruite zidurile care erau ruinate, după cum indică o dungă albă trasată pe cărămizile din zidul de incintă(foto 8 )

Foto 8

In prezent, foarte aproape de zidurile Mănăstirii Zamca s-a început construcția unui cartier rezidențial de blocuri (foto 4).

Cu câțiva ani în urmă, versantul Zamca a alunecat spre vest de lângă paraclisul mănăstirii și s-a prăbușit o bucată de deal, cu tot cu pădure, la vreo 20 m adâncime și la circa 20 m de zidul de vest al Mănăstirii Zamca, punând în mare pericol acest monument,

Pentru cei care viziteaza aceasta manastire , mai exista un loc care merita vizitat ce se afla foarte aproape de complexul Zamca la aproximativ 500m.Acesta este Cetatea Scheia sau Cetatea de Apus a Sucevei ce a fost relatata intr-un articol precedent.